“IUBIRE SI BUCURIE DE PASTE”

PROIECT de Voluntariat   VOLUNTARIAT
 Organizator: Bibliotecar Lal Ioana Maria
Coordonatori proiect: Lal Ioana Maria
Prof.inv. primar: Negru Irina
Prof.inv. primar: Pascalau Viorica
Prof.inv.primar: Firezar Livia
Prof. psiho-pedagog Marcu Marinela –CSEI ORIZONT

Clasa integrata Bratca

Preot Profesor Dulus-Gaboras Nicolae-Gheorghe

Parteneri: Centrul Cultural Bratca

Parohia Ortodoxa Valea Crisului

Liceul Teoretic Nr.1 Bratca
















DESCRIEREA PROIECTULUI

Proiectul “Iubire si bucurie de Paste”, isi propune prin activitatile desfasurate in parteneriat cu Biserica Ortodoxa Valea Crisului, Centrul Cultural Bratca, Liceul Teoretic Nr. 1 Bratca, Clasa Integrata Bratca- CSEI Orizont(elevi cu deficienta mentala severa), Centrul de recuperare, reabilitare persoane adulte cu dizabilitati Bratca, Primaria Bratca, familiarizarea elevilor cu activitatile ce urmaresc formarea si dezvoltarea spirtului civic, bazate pe voluntariat, implicare , angajament, si responsabilitate.

Scoala devine astfel flexibila, elevii depasind mentalitatile pentru a derula actiuni in folosul altor persoane prinse in capcana destinului, defavorizati. Scoala nu cere elevilor doar cunostiinte teoretice si/sau profesionale, ci urmareste ca acestia sa devina oameni responsabili, cu valori solide, atenti la nevoile celor din jurul lor.

Voluntariatul a cunoscut in ultimul timp o ascensiune rapida în domenii diverse. Voluntariatul înseamna să socializam mai mult, să-i ajutam pe semenii nostri dând dovada de compasiune, întelegere, dragoste. Prin actiunile de voluntariat putem obtine abilităti si cunostinte noi, dar și competente sociale. Voluntariatul ramane o activitate demna de a fi practicata și sprijinita în scoala.

Se stie că voluntariatul este un element însemnat în dezvoltarea educatiei si formarii profesionale. Criteriul de baza al acestuia este responsabilitatea obtinuta efectiv numai prin munca, din care deriva respectul, la care se adauga si alti factori importanti, respectiv comunicarea și socializarea. De asemenea, activitatea de voluntariat presupune interactiune, spirit civic și organizatoric, curaj, încredere, colaborare, initiativa, responsabilitate si dinamism.

Participand la această miscare, înveti sa promovezi într-o forma creativa ideile personale și să lupti pentru realizarea lor pana la final. Asadar, prin actiuni de voluntariat poti dezvolta sau obtine abilitati si cunostiinte noi, dar si competente sociale (incredere, solidaritate, toleranta ), devenind astfel mai constienti de ceea ce se întampla în jurul nostru.

Activitatea de voluntariat iti da posibilitatea să cunoști oameni din domenii variate, să colaborezi și să inchei relatii de prietenie cu ei, pentru a obtine în viitor sustinerea lor fără rezerve.

Aceasta activitate non-profit, nu inseamna numai investitie in tine insuti, inseamna sa te conectezi la colectivitate, sa socializezi mai mult, să fii activ intr-un mod util si distractiv, inseamna apartenenta la un grup pe care sa-l ajuti neconditionat în timpul liber.



Motto :

,, Dumnezeu nu e in cer, nu-i pe pamant : Dumnezeu e in inima noastra. Am inteles ca un om poate avea totul neavand nimic si nimic avand totul”.

Indemnul lui Dumnezeu este acela de ,,a lasa copiii să vina la El”. Nimic mai benefic pentru ca, lasand copilul sa participe la activitati organizate in parteneriat cu Biserica, acesta se instruieste şi educa în spiritul valorilor moral-religioase si atribute precum: rabdarea, atentia, ascultarea activa, întelegerea, deslusirea unor taine şi acceptarea lor sunt valorificate la maximum.

De asemenea, datoria morala a parintilor si cea a scolii în primul rand, este de formare a unor generatii de tineri responsabili, aceea de a canaliza atentia elevului şi spre o educatie religioasa, prin activitati menite sa dezvolte sentimente, precum: empatia, iubirea, mila, prietenia, activitati care să conduca la respectarea in viata de zi cu zi a unor reguli pe cat de vechi, pe atat de actuale, precum: a fi cinstit, a fi bun, a nu fi egoist, a nu fi invidios, a nu fura, a-ti iubi aproapele, a nu minti, a fi darnic si milostiv.

Proiectul isi propune prin activitatile care se vor desfasura in parteneriat cu biserica atat familiarizarea copiilor/elevilor cu termeni religiosi, credinta, biserica, rugaciune, slujba, si cultivarea unor deprinderi precum: bunatate, cumpatare, întelegerea aproapelui, toleranta, respect, darnicie, cat si cunoasterea traditiilor si obiceiurilor specifice unor sarbatori de mare însemnatate, precum: Sfintele Pasti.

Participarea elevilor la aceste activitati extracurriculare, ofera numeroase avantaje: elevii cunosc oameni noi, situatii noi; o astfel de situatie va fi benefica in special pentru persoanele mai retrase, timide. In acest fel elevii si chiar si adultii implicate vor sti sa aprecieze mai mult ceea ce au, isi pot depasi limitele. Insa cel mai mare avantaj este sentimentul de bine, bucuria pe care o simt elevii atunci cand reusesc sa ii faca pe altii fericiti.

Atat elevii cat si cadrele didactice care s-au implicat in organizarea acestei activitati, au decorat oua din polistiren cu diferite motive sau cu cu tot aplicatii, cateva mamici au pregatit prajituri pe care sa le daruim celor de la centru, Primaria Bratca, Centrul cultural Bratca, cadrele didactice implicate cat si agentul comercial local Vlador au donat produse alimentare si pachete cu mici daruri celor de la centru.

SCOPUL PROIECTULUI

Scop: educarea elevilor in spiritul valorilor moral-religioase si cunoasterea rolului bisericii în comunitatea locala, cresterea gradului de constientizare a valorii voluntariatului pentru societate si individ si valorificarea potentialului creator al voluntarului.

Am dorit ca elevii care au facut parte din aceasta activitate sa stie ca si daca aceste persoane fac parte dintr-un centru de persoane cu dizabilitati, sunt oameni ca si noi si fac parte din societate, in ciuda problemelor de sanatate de care sufera. In cadrul centrului de asemenea si ei au parte de educatia si activitati care ii ajuta sa isi descopere pasiunile si creativitatea. Au cadre specializate care se ocupa de educatia lor, pentru dezvoltarea abilitatilor lor. Aceste persoane ii ajuta sa depaseasca greutatile pe care aceste persoane cu dizabilitati le intampina si sa ii integreze in societate cat mai bine.

OBIECTIVELE PROIECTULUI :

- cultivarea comportamentelor moral-religioase;

- cunoasterea şi sarbatorirea/practicarea unor datini specifice sarbatorilor crestine de mare însemnatate : Sfintele Pasti.

- starnirea interesului elevilor pentru participarea activa, constienta la activitatile propuse;

- folosirea termenilor religiosi accesibili varstei şi nivelului de intelect;

- familiarizarea cu concepte precum: cinste, darnicie, mila, credinta, prietenie, toleranta, respect şi cultivarea acestora in viaţa de zi cu zi;

- formarea responsabilitatii si a simtului de apartenenta la comunitate;

-cooperarea intre elevi si beneficiarii diferitelor institutii cu scopul dobandirii abilitatilor de relationare pozitiva si eficienta;

- implicarea tinerilor prin voluntariat in integrarea sociala adecvata a persoanelor cu dizabilitati;

- stimularea atitudinii participative a tinerilor, prin incurajarea voluntariatului si a solidaritatii;

- promovarea solidaritatii tinerilor prin crearea unor grupuri de autoajutor/sprijin si voluntariat;

- imbunatatirea performantelor individuale si de echipa;

- insusirea de abilitati si informatii cu caracter preponderent practic necesar în viata de zi cu zi.



GRUPUL TINTA:

-elevii claselor primare pregatitoare, a-II-a si a-III-a de la Liceul Teoretic Nr.1 Bratca;

-elevii cu deficiente mintale severe din clasa integrata Bratca-CSEI Orizont;

- persoanele adulte cu dizabilitati de la Centrul de recuperare, reabilitare personae adulte cu dizabilitati Bratca.

DURATA PARTENERIATULUI : 17.04-18.04.2019

RESURSE:

- umane: preot, elevi, cadre didactice, bibliotecar, director Centru recuperare, reabilitare personae adulte cu dizabilitati Bratca;

- material: laptop, video proiector, materiale didactice pentru confectionarea colajelor si oualor;

- financiare: sponsorizari personale ale cadrelor didactice, parintilor, bibliotecar, si agentul commercial S.C. Vlador, cu pachete,cu dulciuri si alimente pentru persoanele cu dizabilitati de la Centru.

LOCUL DESFASURARII:

-Biblioteca si Centrul de recuperare, reabilitare persoane adulte cu dizabilitati Bratca.

CONTINUTUL PROIECTULUI:

Elevii claselor participante la aceasta activitate au confectionat pentru cei de la centru cu dizabilitati oua lucrate manual . Elevii cu deficienta mintala severa au confectionat un colaj, avand ca tematica Sarbatorile Pascale.

Am dorit ca elevii care au facut parte din aceasta activitate sa stie ca si daca aceste persoane fac parte dintr-un centru de persoane cu dizabilitati, sunt oameni ca si noi si fac parte din societate, in ciuda problemelor de sanatate de care sufera. In cadrul centrului de asemenea si ei au parte de educatie si activitati care ii ajuta sa isi descopere pasiunile si creativitatea. Au cadre specializate care se ocupa de educatia lor, pentru dezvoltarea abilitatilor lor si integrarea lor in societate. Aceste cadre specializate ii ajuta sa depaseasca greutatile pe care persoanele cu dizabilitati le intampina si sa ii integreze in comunitatea in care traiesc cat mai bine.

Ei ne-au demonstrate ca in ciuda dizabilitatilor de care sufera, pot recita o poezie sau canta un cantecel la fel de bine si corect ca un copil din clasa a doua sau a treia, si pot vorbi despre pasiunile lor si despre activitatile lor preferate la fel ca noi toti.

Intre elevi si aceste persoane s-a legat imediat o relatie frumoasa de colaborare si prietenie,care ne-a emotionat pe toti cei prezenti. Impreuna cu cei care au participat la aceasta activitate le-am pregatit celor de la centru o mica surpriza, pentru a simti ca intr-adevar se Pastele a sosit cu bucurie.

Preotul paroh Dulus-Gaboras Nicolae a prezentat in fata copiilor cu ajutorul video-proiectorului un documentar avand ca tema principal Saptamana Patimilor.

“Saptamana Patimilor este cea mai incarcata saptamana din istoria crestinismului, pentru ca acuma Mantuitorul nostru Iisus Hristos, dupa intrarea Lui in Ierusalim, duce pacatele omenirii pe dealul insangerat al Golgotei, unde din iubire fata de oameni(dupa cum spune Ev.Ioan) isi va da viata pentru fiecare dintre noi.”

In deschiderea prezentarii ne-a vorbit despre invierea lui Lazar, privita ca o minune care va declansa sirul de evenimente ce vor duce la Rastignirea lui Iisus. Lazar a fost prietenul lui Iisus si moare, iar cand Mantuitorul ajunge in satul in care locuia Lazar cu surorile lui Marta si Maria, acesta era mort de patru zile. La intrarea in sat Iisus este intampinat de Marta cu urmatoarele cuvinte: “Doamne, daca ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit”. Hristos ii raspunde” Toti cei care cred in Hristos, chiar daca va muri va trai.”

Mantuitorul se duce la mormantul lui Lazar si spune” Lazare, vino afara!” Acesta va iesi din mormant asa cu fusese ingropat: infasurat in giulgiu si cu mahrama pe fata.

Strigarea lui Hristos, cand il chema pe Lazar din mormant, este vazuta ca un chip al chemarii din pamant a tuturor mortilor la invierea de obste, care va fi o chemare a tututror la judecata finala.

A contiunuat cu intrarea Domnului Iisus in Ierusalim, pe manzul asinei, cu ocazia sarbatorii romanilor numita Floralia cunoscuta si sub denumirea de Duminica Floriilor sau Duminica Stalparilor. La Intrarea Domnului in Ierusalim” …marea multime care venise la sarbatoare, auzind ca Iisus vine in Ierusalim, a luat ramuri de finic si a iesit in intampinarea Lui si striga: “Osana!, binecuvantat este cel ce vine intru numele Domnului!” si “Imparatul lui Israel!” Mantuitorul Hristos insa avea o fata trista, findca stia ca peste cateva zile avea sa fie judecat, biciuit si in cele din urma rastignit; adica, asta ne arata dupa cum a explicat si parintele, cat de schimbator este omul: acuma la intrarea Lui in Ierusalim toti il asteptau cu bucurie, iar in Vinerea Mare vor striga cu totul altceva: ”Rastigneste-l, Rastigneste-l, sa se Rastigneasca, noi nu avem alt imparat decat pe Cezarul!”

Intrarea Domnului in Ierusalim, impreuna cu Sambata lui Lazar, de care este indisolubil legata, inclusive liturgic, fac trecerea de la perioada Postului Mare, care ia sfarsit in seara de vineri care precede Sambata lui Lazar- la Saptamana Mare, Patimilor si a Invierii Domnului. In aceasta zi crestinii aduc la Biserica ramuri de salcie, numite cu un nume mai vechi si Stalpari, sau ramuri de smochin sau palmier care amintesc de cele cu care a fost intampinat Mantuitorul la intrarea sa in Ierusalim.

Urmatorul eveniment important care are loc dupa Florii, in Saptamana Patimilor are loc miercurea cand Iuda il vinde pe Mantuitorul Iisus Hristos pentru 30 de arginti, “vinde o informatie despre Iisus Hristos si unde va fi el intr-un anumit moment.” Dupa ce Iisus L-a inviat pe Lazar mai-marii evreilor cautau un motiv, si un moment in care Hristos sa fie singur, sa poata fi prins si sa poata fi judecat, din cauza ca multi dintre evrei si-au parasit credinta pentru a-L urma pe Hristos.

“ In Joia Mare are loc Cina cea de Taina, unde Mantuitorul Iisus Hristos ne lasa Sfanta Liturghie, si totodata Iisus face un gest, poate nepriceput de noi, dar inteles de cei care cunosc obiceiurile poporului evreiesc: Iisus spala picioarele ucenicilor.

La vechii evrei exista un obicei, ca atunci cand cineva mergea la ei acasa, gazda sa puna la dispozitie un vas cu apa curata, pentru a-si spala picioarele( fiindca in timpul zilei mergeau pe jos incaltati in sandale, prin praf, nu aveau mese si stateau pe jos cand mancau; Dumnezeu le-a spus ca pentru a-si pastra starea de sanatate, acesta este un ritual pe care ei trebuie sa il faca). Spalarea picioarelor oaspetilor trebuia facuta de catre gazda, iar Hristos face acest lucru cu ucenicii Lui.

Dupa ce le spala picioarele ucenicilor Lui, Iisus ia paine si o frange si le-o da lor spunand ” Luati, mancati Acesta este Trupul Meu”, dupa care le da vin din pahar zicand ” Luati beti dintru acesta este sangele Meu” adaugand ” Aceasta sa o faceti intru Pomenirea Mea.” Stand impreuna cu ucenicii Lui la masa Mantuitorul le descopera ca unul dintre ei il va vinde, iar Petru ii spune Mantuitorului “Doamne, daca toti se vor lepada de Tine, eu nu ma voi lepada”raspunsul Lui Iisus este: “Pana va canta cocosul, de trei ori te vei lepada.”

Dupa aceasta Cina, Iisus Hristos urca in Gradina Ghetsimani, luand cu el trei apostoli, carora le spune privegheati si rugati-va. Facand o mica paranteza aici, parintele ne prezinta aici o creatie deosebit de frumoasa, scrisa de Vasile Voiculescu, intitulata “In Gradina Ghetsimani”.

Mantuitorul le spune atunci ucenicilor, “Iata s-a apropiat ceasul, si Fiul Omului va fi dat in mainile pacatosilor.” Apoi soseste Iuda, impreuna cu oamni multi inarmati cu sabii si ciomege si le-a spus” Pe care-L voi saruta, Acela este: puneti mana pe El. Apropiindu-se de Iisus, a zis: Bucura-Te, Invatatorule! Si L-a sarutat. Iar Iisus i-a zis: Prietene, pentru ce ai venit? Atunci ei, apropiindu-se, au pus mainile pe Iisus si L-au prins.”(Matei 26,47-50).

Iisus este judecat de catre autoritatile iudaice, chiar daca nu facuse nici un rau si nu aveau impotriva Lui nici o acuzatie, nu stiau ce sa-I spuna: il acuza de blasfemie si de crima. Dar cu toate astea nu au indraznit sa il omoare ei; mai aveau nevoie de ceva: de acceptul lui Pontiu Pillat. In timp ce Iisus era judecat, Petru se leapada de Hristos de trei ori. Mai tarziu insa va regreta, si va plange cu amar.

Desi batut, lumea nu a fost deloc miloasa de modul cum arata Iisus, și l-au ales ca in traditia de Pasti, ca Pilat să-l elibereze pe talharul Barrabas. Atunci Pilat, iesind afara, si-a afirmat din nou nevinovatia zicand: "Iata, vi-L aduc pe El afara, ca sa stiu ca nu gasesc in El nici o vina ...". Si apoi a exclamat: "Iata Omul!" (Ioan 19,4-5).

Desi nu i-a gasit nici o vina lui Iisus, la strigatele multimii - "Rastigneste-L, rastigneste-L!" - ca sa arate nevinovatia sa, Se încredințase Pilat din Pont că Iisus este Imparatul ceresc prezis de prooroci (Ioan 18, 37). El se întrebase: "Ce este adevarul?", dar elibereaza totusi pe Baraba talharul iar pe Iisus îl osandește să fie rastignit. Dupa ce L-au biciuit ostasii si I-au împletit cununa de spini, punandu-I-o pe cap si imbracandu-L cu hlamida, L-au palmuit, L-au scuipat si L-au batjocorit.

Pilat s-a spalat pe maini inaintea multimii zicand: "Nevinovat sunt de sangele dreptului acestuia. Voi veti vedea." Iar tot poporul a raspuns si a zis: "Sangele Lui asupra noastra si asupra copiilor nostri." (Matei 27, 24 - 25).

Ajuns la locul executiei, bratul orizontal al crucii era fixat cu ajutorul cuielor de bratul vertical infipt din timp in pamant, iar picioarele condamnatului puteau fi asezate pe un scaunel de picioare, ceea ce usura durerile, dar lungea supliciul. Ele puteau fi si tintuite fara sprijin, usor indoite, cu talpile lipite de stalpul vertical.

In varful acestuia se fixa o scandura pe care era consemnata vina condamnatului, in cazul Domnului: "Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor". Si duceau si alti doi facatori de rele, ca sa-i omoare impreuna cu El. Si au silit pe un trecator, care venea din tarina, pe Simon Cirineul, tatal lui Alexandru si al lui Ruf, ca sa duca crucea Lui.

Iar unul dintre facatorii de rele rastignit, il hulea, zicand: "Nu esti Tu Hristosul? Mantuieste-Te pe Tine insuti si pe noi". Si celalalt, raspunzand, il certa zicand: "Nu te temi tu de Dumnezeu, ca esti in aceeasi osanda cu El? Si noi pe drept, ca noi primim cele cuvenite dupa faptele noastre. Acesta insa n-a facut nici un rau".

Si zicea lui Iisus: "Pomeneste-ma, Doamne, cand vei veni in imparatia Ta". Si Iisus i-a zis: "Adevarat graiesc tie, astazi vei fi cu Mine in rai" (Lc. 23,39-43).

Si stateau langa crucea lui Iisus, mama Lui si sora mamei Lui, Maria lui Cleopa, si Maria Magdalena. Deci Iisus, vazand pe mama Sa si pe ucenicul pe care il iubea, stand alaturi, a zis mamei Sale: Femeie, iata fiul tau!". Apoi a zis ucenicului: "Iata mama ta!". Si din ceasul acela ucenicul a luat-o cu sine (In. 19, 25-27).

Dupa aceea, stiind Iisus ca toate s-au savarsit acum, ca sa se implineasca Scriptura, a zis: "Mi-e sete". Si era acolo un vas plin cu otet; iar cei care il lovisera, punand in varful unei trestii de isop un burete inmuiat in otet, l-au dus la gura Lui.

Iar ceilalti ziceau: "Lasa, sa vedem daca vine Ilie sa-L mantuiasca" (In. 19, 28-29).

Iar, dupa ce a luat otet, Iisus a zis: "Savarsitu-s-a!"

Dupa aceea a strigat Iisus din nou cu glas tare si a zis: "Parinte, in mainile Tale incredintez duhul Meu".

Si acestea zicand, plecandu-si capul si-a dat duhul.

Din Sfintele Evanghelii cunoastem ca Iosif din Arimateea a cerut lui Pontiu Pillat trupul lui Iisus, iar dup ace acesta i-a aprobat cererea, Iisus a fost infasurat in panza de in si , l-a coborat pe Domnul de pe Cruce si l-a ingropat impreuna cu Nicodim, in mormantul sau aflat intr-o gradina din apropierea locului rastignirii.

Nici un evanghelist nu descrie Invierea Domnului, deoarece nu au fost martori la aceasta minune. Evanghelistii consemneaza numai ceea ce s-a petrecut dupa ce Hristos a iesit din mormant. Din evanghelii aflam ca in prima zi a saptamanii, duminica, femeile mironosite au venit cu miresme la mormantul lui Hristos, cu care aveau de gand sa unga, dupa obicei, trupul lui Iisus.

Maria Magdalena, venita cu celelalte femei, ajunge prima la mormant si uimita de vederea pietrei ridicate si a mormantului gol, nu le mai asteapta pe celelalte femei si alearga sa le vesteasca apostolilor cele petrecute. Ea nu mai vede ingerul, care le intampina pe celelalte femei si nici nu-i asculta mesajul - ca Hristos a inviat.

Pe cand femeile mironosite mergeau catre apostoli sa vesteasca cele intamplate, sunt intampinate de Hristos cu urmatoarele cuvinte: "Bucurati-va" si "Nu va temeti". El le repeta indemnul dat de inger: "Duceti-va si vestiti fratilor Mei, sa mearga in Galileea si acolo ma vor vedea".

Invierea lui Iisus Hristos este importanta din mai multe motive. In primul rand, ea marturiseste despre puterea imensa a lui Dumnezeu. A crede in inviere inseamna a crede în Dumnezeu. Doar El care a creat viata, poate aduce invierea dupa moarte; doar El poate invinge moartea, poate îndeparta boldul ei si biruinta mormantului (1 Corinteni 15:54-55). Prin invierea lui Iisus din mormant, Dumnezeu ne aduce aminte de suveranitatea Sa absoluta asupra vietii si a mortii.

In al doilea rand, invierea lui Iisus este o marturie si o dovada pentru invierea oamenilor, acesta fiind un adevar de baza al credintei crestine. Spre deosebire de celelalte religii, doar crestinismul are un fondator care transcende moartea şi care promite că urmasii Lui vor face acelasi lucru. Toate celelalte religii au fost intemeiate de oameni şi profeti, ai caror sfarsit era mormantul. Ca si crestini, gasim mangaiere in faptul ca Dumnezeul nostru a devenit om, a murit pentru pacatele noastre si a fost inviat a treia zi. Mormantul nu L-a putut tine. El traieste si astazi sta la dreapta lui Dumnezeu Tatal în cer.

O alta tema pe care parintele Nicolae a a fost despre simbolistica oualor de Paste, traditii si semnificatii ale acestora. Folclorul conserva mai multe legende crestine care explica de ce se inrosesc ouale de Pasti si de ce ele au devenit simbolul sarbatorii Invierii Domnului.

Pentru cei mai multi dintre noi, ouale rosii sunt simbolul jertfei supreme a lui Iisus Hristos pe cruce si marcheaza celebrarea celei mai mari sarbatori a lumii crestine: Invierea Mantuitorului - Pastele. Marturie a sangelui varsat de Iisus, rastignit si batjocorit pe cruce, ouale rosii exprima insa, prin semantica cromaticii lor, bucuria Invierii Domnului, prefigurand astfel acest incredibil miracol.

Traditia bisericii crestine face din oule rosii simbolul definitoriu al miracolului Invierii Mantuitorului, ele avand capacitatea de a exprima prin cromatica triumful noii credinte, iar prin intermediul ei, renasterea spirituala a omenirii.



Folclorul conserva mai multe legende care explica de ce se inrosesc ouale de Pasti si de ce ele au devenit simbolul sarbatorii Invierii Domnului. Legendele crestine leaga simbolul oualor rosii de patimile lui Iisus. Rastignirea si Invierea reprezinta reinvierea naturii primavara si reluarea ciclurilor vietii. Culoarea rosie este simbol al focului purificator.

Cea mai raspandita legenda povesteste ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a pus cosul cu oua langa cruce si acestea s-au inrosit de la sangele care picura din ranile lui Iisus. Domnul, vazand ca ouale s-au inrosit, a spus celor de fata: "De acum inainte sa faceti si voi oua rosii si impestritate intru aducere aminte de rastignirea mea, dupa cum am facut si eu astazi". O alta varianta a acestei povestiri spune ca Sfanta Maria, venind sa-si vada Fiul rastignit, i-a adus oua, care s-au insangerat si inrosit sub cruce, de durere.

O alta legenda ca spune ca atunci cand Iisus era pe cruce, prin Ierusalim trecea o femeie cu un cos plin de oua. Auzind ea ca Domnul nostru Iisus Hristos a fost condamnat si rastignit, a fost cuprinsa de o mare durere, cu atat mai mult cu cat Iisus il vindecase odata pe fiul ei bolnav.

Asa cum era cu cosul plin de oua in mana ,s-a dus la dealul Golgota, unde Iisus era pe cruce. Femeia a asezat cosul cu oua, jos, langa crucea Domnului si s-a rugat cu sufletul plin de durere” Doamne Sfinte, Tu care ai facut numai bine, ai salvat oameni de la moarte, ai inviat mortii si ne-ai invatat sa credem in Dumnezeu, acum esti rastignit pe cruce ca cel mai mare dusman. Te rugam iarta-ne pe noi pacatosii, si lasa-ne un semn, sa ne aducem aminte de suferinta pe care ai indurate-o pentru noi.”

Cand femeia s-a ridicat de jos a vazut ca ouale ei erau toate rosii de la sangele care picurase pe ele din ranile Mantuitorului.

Alta legenda relateaza ca dupa ce Iisus a fost rastignit, carturarii saducei si rabinii farisei au facut un ospat de bucurie. Unul dintre ei a spus: "Cand va invia cocosul pe care-l mancam si ouale fierte vor deveni rosii, atunci va invia si Iisus", insa nici nu si-a terminat acela spusele si ouale s-au si facut rosii, iar cocosul a inceput sa bata din aripi.

La noi insa, de Paste, ouale nu se vopsesc doar in rosu, ci si in alte culori (galben, verde, albastru), vestind bucuria primaverii. Se mai coloreaza oua si in negru, simbolizand patimile lui Hristos pe cruce.

Ciocnitul oualor semnifica sacrificiul divinitatii primordiale si se face dupa reguli precise: persoana mai in varsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de partener, in timp ce rosteste cunoscuta formula “Hristos a inviat”, la care se raspunde “Adevarat a inviat”.



Taranii nostri au obiceiul ca, in dimineata din duminica Pastelui, sa-si spele fata cu apa noua sau apa neinceputa in care pun un ou rosu, avand credinta ca astfel vor fi tot anul frumosi si sanatosi ca un ou rosu. Dupa consumarea oualelor, cojile rosii sunt pastrate pentru a fi puse in brazde, la arat, crezandu-se astfel ca pamantul va da rod bun. In traditia populara de la noi, oul rosu de Pasti ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de indepartare a raului, fiind purtator de sanatate, frumusete, vigoare si spor.

Culoarea rosie cu care le vopsesc crestinii la Paste, reprezinta pe de o parte focul, cu puterea lui purificatoare, dar si sangele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mantuirea lumii.

Incondeierea sau "impistritul” oualor este alta tema despre care parintele Nicolae ne-a vorbit, si care reprezinta un obicei stravechi in traditia romaneasca.

Tehnica incondeierii urmeaza un scenariu bine stabilit si anume: se spala cu grija coaja si se sterge cu otet (degresarea fiind necesara pentru prinderea uniforma a vopselei); se fierb la foc domol asezate culcat in apa vasului si apoi se introduc in baia de vopsea.

Cele mai frumoase oua de Paste sunt ouale inchistrite, numite impropriu oua incondeiate. Tehnica uzitata este aceea a pastrarii culorii de fond si consta in trasarea pe ou a unor desene, cu ajutorul cerii de albine topita, si scufundarea succesiva in bai de culoare (galbena, rosie si neagra). Unealta folosita se numeste chisita si este un betisor de lemn ce are fixata la unul din capete o palnie minuscula confectionata din alama, prin care este petrecut un fir de par de porc.

La sfarsit, dupa scriere si imbaiere, oul se incalzeste putin si, cu ajutorul unei carpe, de asemenea usor incalzita, se indeparteaza straturile de ceara, punandu-se in evidenta desenul. Daca dorim ca oul sa fie multicolor atunci se cufunda succesiv in culori din ce in ce mai inchise, dupa ce s-au scris motivele cu ceara, tot succesiv. Pentru a indeparta ceara, se pune oul aproape de o sursa de caldura si se sterge cu o pinza, apoi se unge cu ulei sau grasime pentru a-i da stralucire.

Ouale inchistrite sunt simbolul Mintuitorului, care a iesit din mormant si a inviat, precum puiul din gaoace.