PRIMĂVARA  ÎN  SUFLET  DE COPIL

 

 

„Vine primăvara. Ce este primăvara? Este soare strălucind peste ploaie şi ploaia câzând peste razele soarelui” – Francis Hodgson Burnett

      Oricât de obosiţi, de stresaţi, de grăbiţi am fi, nu putem trece indiferenţi pe lângă darurile oferite de primăvară: pe lângă această extraordinară sărbătoare a naturii ce ni se dezvăluie sub o feerie de senzaţii şi emoţii, un curcubeu de forme şi culori, pe care nici cel mai iscusit pictor n-ar reuşi să-l surprindă sub penelul său la fel de bine cum o face însăşi natura creând un tablou plin de lumină, vibrând de viaţă şi pulsând de căldură.

       Florile, creaţie perfectă a naturii, pe lângă faptul că sunt un simbol al primăverii dar şi cadoul perfect aproape în orice ocazie sunt şi izvor de inspiraţie, iar pentru creaţiile handmade oferă o extraordinară diversitate a modelelor, o infinită libertate şi varietate de exprimare. Pot fi pictate, desenate, sculptate, modelate, croşetate, decupate în ceramică, lemn, hârtie, pietre semipreţioase, plastic sau metal, sub formă de bijuterii, aplicate pe haine sau accesorii,  imortalizate în tablouri, sau în forma lor naturală prinse în buchete multicolore, crescute în ghivece sau lăsate libere în grădini să se odihnească sub adierea vântului, dar toate ne încântă privirea, ne bucură sufletul şi ne încălzesc inima.

       Pe lângă flori şi arborii sunt un dar al primăverii, e o minune să privim pomii şi copacii cum le pleznesc mugurii şi apoi frunzele, cum înfloresc, cum pe zi ce trece devin tot mai verzi, cum seara sunt doar îmbobociţi, iar a doua zi dimineaţa sunt plini de flori. Din păcate în loc să fie iubiţi şi ocrotiţi pentru oxigenul indispensabil vieţii pe care ni-l dau în fiecare zi, pentru umbra pe care ne-o oferă, pentru că ne protejează de praf şi de poluare sunt toaletaţi, ciuntiţi şi tăiaţi fără milă şi cu cruzime, parcă în toate locurile şi în toate zonele sunt tot mai puţini arbori, preferăm betonul şi sticla în locul verdelui. Dar haideţi ca în fiecare primăvara fiecare dintre noi să plantăm un pom sau un copac, să ajutăm natura să se regenereze şi să înnoiască.

        „Primavara e o sărbătoare imensă la care participă toate elementele naturii”, primavara sunt ghioceii, zambilele, narcisele, lalelele, liliacul, macii, sunt pomii înfloriţi, primavara e roz, roşie ,galbenă, mov, albă şi alte mii de culori şi nuanţe dar mai presus de toate e întodeauna verde.

      Azi , 11 aprilie 2022 , elevii clasei pregătitoare  Bratca   , însoțiți de doamna profesoară NEGRU IRINA și de doamna bibliotecară  LAL  IOANA au  adus PRIMĂVARA FRUMOASĂ  reprezentată printr-o machetă într-un  colțișor al  PRIMĂRIEI  COMUNEI  BRATCA .

      Scopul  pentru care  am  muncit la  realizarea acestui prioect ce  semnifică ANOTIMPUL  RENAȘTERII pentru întreaga natură a fost unul  bine  stabilit:,,Dorim  ca  noi,  oamenii , indiferent că suntem  mai mari sau mai mici,  să  căutăm să fim mai veseli, mai  împodobiți cu lumină și căldură. Primăvara trebuie să o lăsăm să ne inspire , să încercăm să fim mai buni, să iertăm și să zâmbim mai des, să ne bucurăm de tot ce ne oferă viața și de ce nu să oferim celor dragi nouă : un cadou, o  floare , un zâmbet !”

       Mare mi-a  fost  bucuria  , când , abia la câteve minute după ce am  așezat macheta în mijlocul   holului  din primăria  Bratca , oboseala și  tristețea  de pe  fețele multor  persoane  din această instituție a statului  au  fugit , iar fericirea  , bucuria le-a luat grabnic locul.Oricât de multe ar fi responsabilitățile   ce ne  îmbracă  ființa, nu  poți să nu le așezi alături pentru câteva clipe , măcar să te bucuri de  verdeața pomilor și a câmpiei    tinere, de mugurii   parfumați de pe ramuri, dar și de zumzetul  harnicelor albinuțe ce aleargă neobosite din floare în floare de dimineță până seara .Puișorii gingași de găină , ieșiți de curând din coajă , ciripitul păsărelelor , clinchetul cristalin al clopoțeilor de la gâtul mieluțelor sau mireasma îmbătătoare a narciselor din grădină - toate împreună , au reușit să transforme  chipurile multor  oameni angajați aici  în chipuri  de îngeri, pline de bucuria primăverii. Am putea  recunoaște că , efectiv    oamenii , au  uitat  pentru moment de  griji , de serviciu , de absolut tot. Părea că întineresc într-o clipă!

       Prin urmare , scopul nostru a fost atins cu succes și de data asta !Le-am lăsat cu bucurie  ,,cadoul ” nostru acolo cu ei , dorind să rămână cât mai  plini de LUMINĂ , de VIAȚĂ , de BUNĂTATE ... , iar  SUFLETUL SĂ LE  RĂMÂNĂ MEREU  TÂNĂR CA O  PRIMĂVARĂ !

PASTELE

      Paștele este o sărbătoare religioasă anuală de primăvară cu semnificații diferite, întâlnită în creștinism și iudaism. Unele obiceiuri de Paști se regăsesc, cu semnificație diferită, în antichitatea anterioară religiilor biblice, atingând astăzi o mare diversitate culturală, în funcție de particularitățile religiei adoptate.

Etimologie

    Cuvântul Paști provine în limba română din forma bizantino-latină Pastihae a cuvântului de origine ebraică Pasah („a trecut”), poate moștenit de evrei de la egipteni. Evreii numesc Pesah (Paște) — sărbătoarea libertății sau a azimilor, — sărbătoarea lor anuală în amintirea evenimentelor relatate în Biblie ale trecerii prin Marea Roșie și a eliberării lor din robia Egiptului (Ieșirea XII, 27), care se prăznuiește la 14 Nisan și coincide cu prima lună plină de după echinocțiul de primăvară.

    Termenul ebraic de Paști a trecut prin forma lui aramaică - Paskha (folosită până azi în ebraică pentru a denumi Paștile creștine) în vocabularul creștin pentru că evenimentele istorice care sunt comemorate în sărbătoarea creștină, adică patimile, moartea și Învierea Domnului au coincis cu Paștele evreilor din anul 33. Obiectul sau motivul Paștilor creștine a devenit cu totul altul decât al Paștilor evreilor, care fusese la vremea respectivă celebrat de Iisus și apostoli, între vechea sărbătoare iudaică și cea creștină nefiind ulterior, după o parte din teologii creștini, altă legătură decât una de nume și de coincidență cronologică.

    Paștile creștine. Semnificație

   Victorie asupra mormântului, de Bernard Plockhorst

      Paștile reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paștilor marchează începutul anului ecleziastic creștin. Există unele culte creștine care nu sărbătoresc Paștele.

    Noul Testament leagă Cina cea de taină și crucificarea lui Iisus de Paștele evreiesc și exodul din Egipt. Iisus s-a pregătit pe el însuși și pe discipolii săi pentru moartea sa în timpul Cinei, dând mesei de Paștele evreiesc un nou înțeles. El a identificat pâinea și cupa de vin ca simbolizând corpul său care va fi sacrificat curând și sângele său care urma să fie vărsat. În Întâia epistolă a lui Pavel către corinteni a Sfântului Apostol Pavel, Capitolul 5, el spune: “Curățiți aluatul cel vechi, ca să fiți frământătură nouă, precum și sunteți fără aluat; căci Paștile nostru Hristos S-a jertfit pentru noi.“, făcând referire la tradițiile Paștelui evreiesc și identificându-se cu mielul Pascal.

     O interpretare în Evanghelia după Ioan este că Iisus, ca miel Pascal, a fost crucificat aproape în același timp cu sacrificul ritual al mieilor în templu, în după-amiaza celei de a 14-a zi de Nisan. Această interpretare este inconsistentă cu cronologia din Evangheliile sinoptice. Se presupune că “pregătirea Paștelui” din Sfânta Evanghelie după Ioan, Capitolul 19, se referă literar la cea de a 14-a zi de Nisan (Ziua Pregătitoare pentru Paște) și nu în mod necesar la ziua de vineri, Ziua Pregătitoare pentru Sabat[5] și că “mâncarea de Paște” din Sfânta Evanghelie după Ioan, Capitolul 18, se referă la mâncarea mielului pascal, și nu la mâncarea niciunuia din sacrificiile făcute pe perioada Zilelor Pâinii Nedospite.

    Modul de calcul a datei sărbătorii Paștelui creștin

      Data celebrării Paștilor are la bază două fenomene astronomice: echinocțiul de primăvară și mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paștile se serbează în duminica imediat următoare primei luni pline după echinocțiul de primăvară.

Durata

     Paștile creștine au o durată de 40 de zile, cuprinse între sărbătoarea Învierii Domnului (prima duminică de Paști) și sărbătoarea Înălțarii Domnului, care se celebrează la 40 de zile de la Înviere, într-o zi de joi. Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare sărbătoare.

   Cronologia sărbătorilor pascale

      Sărbătoarea Paștilor este precedată de o lungă perioadă de post, în care se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima săptămână din Postul Mare, numită Săptămâna Patimilor, începe în Duminica Floriilor, când se sărbătorește intrarea lui Isus Hristos în Ierusalim, și se sfârșește în Sâmbăta Mare. Este săptămâna în care sunt comemorate patimile lui Iisus, răstignirea și moartea Sa din Vinerea Mare.

  Obiceiuri de Paști

      Cel mai răspândit obicei creștin de Paști este vopsirea de ouă roșii, a căror prezență este obligatorie pe masa de Paști, deși în prezent se vopsesc ouă și de alte culori (verzi, albastre, galbene etc.). În folclorul românesc există mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouă de Paști și de ce ele au devenit simbolul sărbatorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea au fost înroșite de sângele care picura din rănile lui Iisus.

   Cu ocazia sărbătorilor Pascale gospodinele prepară și alte mâncăruri tradiționale: pască, cozonac, drob.

    

    Paștele evreiesc. Semnificație

    Pesah (Paștele evreiesc) este o sărbătoare religioasă celebrată de evrei în amintirea eliberării din robia egipteană și ieșirii lor din Egipt (Exodul), sub conducerea lui Moise.

    Vechime istorică

     Sărbătoarea Paștelui celebrează evenimentul fondator din relatarea biblică care este eliberarea evreilor din sclavia egipteană. E legat deci de peripețiile Ieșirii (Exodului) și suferințele îndurate de popor în deșert (de unde interdicția pâinii dospite în mesele festive), ca și de întâlnirea lui cu Dumnezeu. Istoric vorbind, sărbătoarea repetă o practică sacrificială uzuală în vechiul Orient, sacrificiu care era modul comun de adorare al unui zeu pentru religiile tribale pre-mozaice și contemporane lui Moise.

   Data de început a Paștelui

      Paștele evreiesc este o sărbătoare anuală fixă din calendarul iudaic, care începe în ziua de 14 Nisan. Spre deosebire de Paștile creștine, care începe obligatoriu într-o duminică, data de început a Paștelui evreiesc poate cădea în orice zi a săptămânii. Nisan este a șaptea lună a calendarului evreiesc actual. Calendarul ebraic nu coincide însă cu cel civil universal (care este bazat pe calendarul creștin gregorian). Este de precizat că în calendarul religios evreiesc din antichitate, luna Nisan, care durează de la luna nouă din martie până la luna nouă din aprilie, după calendarul gregorian), era prima lună a anului, conform poruncii divine:

      Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului. (Exodul 12,2).

   Paștele iudaic - reproducere după Enciclopedia iudaică

  

  Conform tradiției ebraice, sărbătoarea Paștelui trebuie să cadă primăvara. Calendarul ebraic este însă un calendar lunar și de aceea, luna Nisan ar trebui să înceapă cu 11 zile mai devreme în fiecare an solar. Pentru ca Nisan și Paștele să cadă primăvara, și nu în alt anotimp, se adaugă câte o lună suplimentară (numită Adar II) în anumiți ani. Dintr-un ciclu de nouăsprezece ani, anii 3, 6, 8, 11, 14, 17 și 19 au câte 13 luni lunare, în loc de 12 luni. Acest calendar stabil, folosit și în prezent, a fost introdus în secolul al IV-lea, pentru a se asigura corelarea cu calendarul solar și anotimpurile.

    Durata

       Paștele se celebrează timp de opt zile, în perioada 15-22 Nisan. Dintre acestea primele și ultimele două zile, la evreii din Diaspora impun respectarea strictă a regulilor religioase asemănătoare cu cele ale Sâmbetei. La evreii din Israel acest lucru se aplică numai în prima și ultima zi de Pesah.

   Cronologia Paștelui evreiesc

      Intrarea evreilor în Pesah este marcată printr-o cină rituală, cina pascală numită Seder (in ebraică - „ordine”) cu un tipic deosebit, cu prilejul căreia comesenii citesc cartea Hagadá centrată pe dezbaterea semnificației ieșirii evreilor din robia egipteană, așa cum este ea relatată în Biblie. Această cină rituală a fost la vremea ei sărbătorită și de Iisus, apostoli și primii creștini.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pa%C8%99ti